Hotărâre a Judecătoriei Târgu Mureș în sprijinul medierii

14.09.2016 postat

Judecătoria Tîrgu-Mureș a hotărât ca toate citațiile emise să fie însoțite de următoarea anexă, care conține următorul text:

Părțile au posibilitatea de a apela, în condițiile art. 43, 601 și 64 din legea 192/2006, la procedura medierii în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă și judecătorul recomandă părților să recurgă la mediere, sens în care în temeiul art. 227 alin. 2 Cod Procedură Civilă, invită părțile să participe la o ședință de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri, urmând ca la termen, în baza prevederilor art. 227 alin. 3 Cod Procedură Civilă, să depună procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul ședinței de informare.

Citeste restul postarii »

Încheierea unui acord de mediere poate înlătura răspunderea penală

28.07.2016 postat

Conform deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 9 din 17 aprilie 2015, în aplicarea dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, încheierea unui acord de mediere constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală, în cauzele privind infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală (de exemplu lovire sau alte violențe, vătămare corporală, furt, înșelăciune) . Mai mult, încheierea unui acord de mediere poate interveni pe tot parcursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii penale.

Aici trebuie făcută deosebirea între împăcare și încheierea unui acord de mediere (înțelegere).

Chiar dacă sensurile celor două noţiuni sunt sinonime în limbajul uzual, din punct de vedere juridic există o mare diferență între ele, astfel:

ÎMPĂCAREA

 

ÎNȚELEGEREA

(ÎNCHEIEREA UNUI ACORD DE MEDIERE)

 

Este prevăzută în dispoziţiile art. 159 din Codul penal.

Este reglementată de Legea 192/2006

Implică obligatoriu atât înlăturarea acțiunii penale, cât și stingerea acțiunii civile

Poate interveni şi numai în ceea ce priveşte o latură a procesului, cea penala sau cea civilă

Trebuie să fie totală, necondiționată și definitivă

Acordul de mediere poate privi doar anumite aspecte asupra cărora părțile au consimțit și pot fi stipulate anumite condiții

Poate interveni numai dacă punerea în mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu

 Poate interveni atât în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile cât și în cazul celor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale

s-a făcut din oficiu

Produce efecte numai dacă intervine până la citirea actului de sesizare

Încheierea unui acord de mediere poate interveni pe tot parcursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii penale.

 

Citeste restul postarii »

Față în față cu “dușmanul”?

16.01.2016 postat

       Orice se hotărăște privitor la ședintele de mediere este numai cu acordul și în forma acceptată de ambele părți aflate în conflict. Astfel, pe lânga locul, data și ora inițierii medierii, părțile dispun atât de varianta de a se întâlni față în față la masa rotundă cât și de posibilitatea participării separate la întâlnirile cu mediatorul. Din practica, pot spune că în proporție foarte mare parțile nu sunt “deranjate” de a se întâlni una cu cealaltă, ceea ce conduce din start la o probabilitate importantă ca ședintele de mediere să aibă ca finalitate un acord de mediere. Există totuși situații în care atingerea scopului procesului de mediere – acela de înțelegere a părtilor – este mult mai probabila daca partile participa separat atat la sedintele de informare cat si la sedintele de mediere iar in final la semnarea acordului. Aceasta se intampla la cererea uneia sau ambelor parti, dar si la propunerea mediatorului, desigur cu acordul partilor. Astfel, atunci cand tensiunile sunt la cote maxime, confruntarea dintre parti nu ar face decat sa altereze bunul mers al medierii, fie prin faptul ca una din parti exercita o presiune atat de mare asupra celeilalte incat aceasta nu poate sa-si exprime in mod real punctul de vedere, fie prin faptul ca ambele parti sunt atât de recalcitrante una în prezența celeilalte încât mediatorul trebuie să aibă în vedere ședintele separate.

      Nu de puține ori, sedintele de mediere separate au fost “cheia” cu ajutorul careia s-a deschis usa acordului de mediere, ambele parti dorindu-si aceleasi lucruri pe care le exprimau in termeni si tonuri diferite si personale. Aici rolul mediatorului este unul extrem de important, in a sti nu doar sa fie liantul dintre partile care nu doresc sa se intersecteze, dar mai ales in a face inteles punctul de vedere al fiecaruia vis-à-vis de celalalt astfel incat obiectul conflictului sa-si gasesca partial sau total solutia intr-un accord de mediere semnat de ambele parti. Această posibilitate de a soluționa o stare conflictuală fără sa fii obligat să ai in imediata proximitate partea adversă, este unul din avantajele cele mai importante ale medierii. Fara doar si poate, partile participante la mediere in sedinte separate sunt mult mai dispuse la o solutie amiabila in fata unui mediator decât în fata unei instanțe de judecată.

Citeste restul postarii »

Date statistice privind medierile realizate în perioada 2013-2015

11.01.2016 postat

Mod solutionare medieri

Citeste restul postarii »

Noutăți despre mediere

11.01.2016 postat

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, prin Hotararea-1375/17 decembrie 2015, Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti. Art. II al Hotararii CSM mentioneaza ca la data intrarii in vigoare a acesteia, se abroga Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005. In doua din cele sase capitole si in patru din 18o de articole ale Regulamentului de ordine interioara a instantelor judecatoresti se gasesc mentiuni despre mediere si mediatori. Mai multe informatii gasiti aici.

Citeste restul postarii »
UA-42855688-1